Tu ce i-ai spune copilului interior? - bucurii inocente

Azi fac 19 ani. Și totuși, parcă mă cuprinde o melancolie. Simt cum în față se deschid uși, apar oportunități și noi drumuri de descoperit. Însă, la fel simt cum las multe camere pline ochi de amintiri, prietenii, zâmbete, lacrimi, reușite și eșecuri, oameni care m-au schimbat și întâmplări care m-au făcut să fiu un tânăr adult.

În urmă cu 2 ani, pe 22 octombrie, când împlineam 17 ani, mi-am lansat acest blog și mi-am afirmat dorința și pasiunea pentru scris. Mi-am afirmat faptul că pot și că vreau să ajung undeva.

În urmă cu doar câteva luni, am fost admisă la facultate la specializarea psihologie și mi-am confirmat o altă pasiune puternică de-a mea.

Azi vreau să te duc și pe tine spre bucuria copilului care ai fost cândva. Să îl simți înăuntrul tău și să te bucuri împreună cu el de cine ai devenit. Vreau să-i transmiți copilului interior tot ceea ce ai fi vrut să știi și tu.

”Tânăr și neliniștit”

Ei bine, chiar dacă 19 ani e o vârstă frumoasă și fragedă, simt cum copilăria și bucuriile ei constante rămân, ușor, în urmă. Odată cu un loc de muncă, chiar dacă la program redus, cu un colectiv de studenți și profesori la un alt nivel, cu toată schimbarea care a venit odată cu începerea facultății, mi-a oferit niște fiori cu privire la ceea ce las în spate în această etapă a vieții mele.

M-am bucurat mult când am împlinit 18 ani. Petrecerile, planificarea îndelungă a majoratului (sărbătorit cu 6 luni mai târziu), bucuria permisului, bucuria anului de absolvire și admiterea la facultate au avut un demers important pentru mine.

Acum, încetul cu încetul, mi-am văzut prietenii plecând fiecare spre pasiunea sa, decizând fiecare ce vrea să facă cu viitorul său. Am văzut cum pentru noi, s-a deschis la începutul acestei luni un nou drum în viață – cel al facultății și al clădirii carierei visate.

Am privit, puțin scârțâind, spre viitor, gândindu-mă ce a însemnat formarea mea până acum.

Pentru inocența copilului interior

Cred cu tărie că fiecare ar trebui să ne cunoaștem copilul interior. Să îl readucem la viață și să ținem acea flacără de bucurie și inocență mereu aprinsă în sufletele noastre. Acel copil care am fost cândva, acel copil care a învățat să trăiască, să simtă, să iubească, să ofere și să lupte.

Indiferent de vârsta ta, ai nevoie să îți descoperi acel copil interior; să te poți bucura de lecțiile pe care le-a învățat și să îi oferi șansa de a-ți da liniște și fericire.

Nu-l ascunde, înțelege-l și iubește-l, pentru a reuși să te iubești cu adevărat și pe tine. Alege să renunți la toate lucrurile pe care ți le-ai impus, alege să trăiești inocent pentru câteva minute din viața ta. Uită de toate responsabilitățile tale și fii copil, chiar și pentru câteva ore.

Dă-ți voie să fii fericit și să trăiești prin copilul interior

La 19 ani, eu îi spun copilului interior să…

…profite de fiecare moment și șansă
…iubească din tot sufletul
…știe că poate face orice
…înțeleagă și să asculte
…nu se lase rănit de cei din jur
…își înțeleagă emoțiile și să și le îmbrățișeze
…ierte
…privească mereu în față, demn
…aibă grijă mereu de corp și suflet
…rămână mereu cu mine

Acum e rândul tău. Pune-te față în față cu acel copil care erai odată. Ce ai vrea să îi spui? Ce simți că are nevoie să știe? Scrie totul pe o foaie, vorbește cu el și fă-l să înțeleagă prin ce trebuie să treacă de-a lungul vieți.

Spune-i exact ce ți-ai spune ție dacă ai avea din nou 9 ani.

Apoi păstrează-ți copilul interior cu tine toată viața. Cu toții, la orice vârsta, avem dreptul să fim copii și să ne bucurăm de o înghețată, de o îmbrățișare, de un film, de jocuri și de orice moment inocent și atât de plin de însemnătate.

Fii mereu copil, viața e prea scurtă să nu ne bucurăm de ea!💙