Jurnal

A văzut cineva Târgul de Crăciun?

Am să încep prin a vă spune că dacă aș fi avut cea mai mică idee cum va fi anul acesta, aș fi mers zilnic anul trecut la Târgul de Crăciun și mi-aș fi petrecut tot acel timp doar cu persoane faine în jurul meu. M-aș fi bucurat altfel de acele momente care mi se păreau complet normale; momente care în timp au devenit doar amintiri „de pe vremea aia de dinainte de coronavirus”.

Anul trecut Oradea a fost Orașul Faptelor Bune, și a adus în Piața Unirii mii de oameni fizic și milioane de oameni prin online. Suflete care au trăit la maximum acele momente, au cântat, dansat, sărit, băut, mâncat, râs, s-au simțit bine, iar o bună parte au și donat pentru faptele bune din oraș.

Un Târg de fericire

Fericirea era ”împărțită” peste tot, vedeai oameni îmbrățișându-se, filmând, făcând poze, zâmbind sincer și emanând în jur energie pură. Acele momente erau schițate într-un peisaj de vis, care te făcea să uiți de orice.

Trebuie să știi de vinul fiert, plăcintele, clătitele, căsuțele cu cadouri de Crăciun ori de acea casă mare din centrul centrului orașului: Casa de Sticlă a Orașului Faptelor Bune.

Sunt atât de multe de punctat aici încât aș putea face enumerații continuu și nu ne-am sătura; nici eu din a scrie și nici tu din a-ți aduce aminte sau chiar a-ți închipui cum era.

Era plin ochi…

Toate concertele, donațiile, căsuțele cu mâncare și băuturi și minunatul decor umpleau în fiecare seară centrul orașului. Cât vedeai cu ochii erau doar oameni; oameni simpli, frumoși, care uitau de griji și pentru care „Covid” însemna pe atunci o chestie apărută recent în China, care nu are cum să fie ceva pe bune.

…acum bate vântul

Fast forward un an mai târziu (vă vine să credeți când a trecut?) Piața Unirii din Oradea tânjește după noi. În fiecare an am acel entuziasm de a vedea orașul împodobit, iar cum am spus și aici, anul ăsta spiritul Crăciunului l-am simțit mult mai intens, din nevoia de a mă regăsi în acea atmosferă de neegalat. Bradul imens e tot acolo, luminițe găsești la tot pasul, dar lipsesc oamenii. Lipsește patinoarul. Lipsesc zâmbetele. Lipsesc zgomotele aglomerației. Lipsește umanitatea.

În locul lor, avem o mașina de poliție parcată cu girofarurile pornite și polițiști care verifică dacă porți masca; iar mai nou pozele de altă dată te pot costa 500 lei (aviz amatorilor 🙂 ). 

Moș Crăciun nu mai e să asculte dorințele copiilor și să afle dacă au fost cuminți; el va merge direct către casele lor, mai bogat sau mai sărac.

Muzica s-a mutat în căștile conectate la telefon, iar artiștii în filmulețe pe instagram.

Grupurile mari de prieteni acum s-au împărțit sau trăiesc spiritul Crăciunului în locuri retrase.

Acum reflexia luminilor o vedem pe betoane, în loc să o vedem pe fețele zâmbitoare ale oamenilor.

Fă-ți propriul Târg de Crăciun acasă!

Dacă pandemia nu ne lasă să fim cum vrem să fim, haideți să schimbăm noi ceva. Continuați să zâmbiți; dacă nu vreți să vă întâlniți fizic cu prietenii, vorbiți într-un call și petreceți timp împreună și așa. Continuă să fii uman, continuă să simți micile bucurii sau măcar încearcă să le observi. Nu mai sunt atât de evidente; lipsesc multe din lucrurile care ne făceau fericiți în această perioadă și asta ne face să simțim o lipsă, fără să ne dăm seama care e, de fapt, acea lipsă.

Fii tu fericirea ta și a celor din jur; virtual, fizic, cum vrei tu, doar fii. Arată-ți că te poți adapta și fă-ți acel Târg de Crăciun în propria casă și în propriul suflet cu cei dragi. Încearcă să te bucuri la fel cum ai face-o în mijlocul a mii de suflete.

Trimite-mi o poză cu Târgul tău de Crăciun de acasă, cum am pus și eu mai sus, pe oricare din paginile mele de social media din subsolul paginii, ca să punem cap la cap și să găsim împreună Târgul de Crăciun.

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.