educatia unui elev din 1939
Educație

Carnetul unui elev din 1939. Cum era educația în Al Doilea Război Mondial?

Îți propun să ne deconectăm puțin de la tot haosul produs de pandemie. Nu te mai poți baza pe o agendă în care îți planifici toată luna; așa că, îți propun să te relaxezi și să te lași purtat de acest articol într-un alt secol.

Istoria nu a fost niciodată punctul meu forte; am ales-o ca materie de teză în clasa a 8-a, dar cam acolo s-a oprit pasiunea mea pentru această arie. În ciuda acestui fapt, consider că e fundamentală pentru cultura și dezvoltarea noastră. Mai mult decât atât, e extrem de intersant să vezi cum trăiau strămoșii tăi și cum am evoluat și respectiv involuat din mai multe puncte de vedere.

Vreau să îți prezint ceva…

Dacă tot suntem în mijllocul fenomenului școlii online, am să îți prezint abordarea învățământului românesc de la mijlocul secolului 20. 

Am dat recent pe facebook peste un video de al lui Sabin Gherman; nu îl urmăresc, însă subiectul video-ului m-a fascinat. După ce l-a găsit în bibliotecă; Sabin a filmat conținutul unui carnet de elev din 1939, lucru care te poate pune pe gânduri.

Carnetul unui elev din 1939

În carnetul unui elev din 1939 erau trecute absolut toate datele despre el: starea materială, câți frați sunt și în câte camere locuiesc, mediul în care trăiesc, alimentația, însă conta mai ales cum era îngrijit copilul; aspecte care vizau în același timp și situația familiilor la începutul celui de Al Doilea Război Mondial, perioadă care a pus la grea încercare întreaga lume.

Ei bine, acum conexiunea dintre sistem și elev este una cu totul diferită. Suntem întrebați dacă avem vreun dispozitiv conectat la internet, iar dacă nu, primim o tabletă împrumut de la stat. Aici s-a cam oprit implicarea dotării caselor elevilor pentru care toată mascarada din online e doar o poveste auzită la eventualul televizor. Ministerul nu mai ia în calcul lipsa semnalului la internet ori chiar lipsa curentului din locuințele miilor de elevi care se regăsesc în această situație.

Atunci avea relevanță ce resurse are copilul, deși inclusiv tratația din partea profesorilor era una cu totul diferită. Din poveștile bunicilor sigur ai auzit cum stăteau cu spaima în spate în timpul orelor să nu își ia una peste ceafă de la acel zis „dascăl”; lucru practicat de atunci pentru o bună perioadă de timp. Acum însă relația elev-profesor e diferită. La fel ca părinții noștri, majoritatea profesorilor au crescut în același sistem; însă generațiile noi și vremurile dezoltate au făcut ca dascălul aflat la catedră să nu mai aibă atât de multă „putere” asupra copilului. Fapt care aduce după sine avantaje și dezavantaje, te las pe tine să concluzionezi.

Încercau prea mult?

Probabil că vei spune că pe atunci încălcau intimitatea și viața personală, și într-o oarecare măsură cred că ar încălca GDPR-ul nostru; în același timp vei spune că avea mult mai multă putere să controleze copilul, și e adevărat. În secolul 21 vorbim cel mai mult de liberă exprimare; ne-am dorit ca națiune să scăpăm de sub papucul statului și acum ne plângem că nu le mai pasă de noi. E o vorbă bună: „Scapi de dracu, dai de mă-sa”

Atunci educația era pentru toată lumea 

Îți dau dreptate dacă te-ai gândit la variantele de mai sus, însă această abordare îi ajuta pe elevi să rămână în școală. Conform www.wikipedia.ro în acea perioadă: „Sistemul de învățământ atinge un nivel înalt de maturitate, reușindu-se integrarea unui număr semnificativ din populația țării într-o formă organizată de învățământ.” Practic, educația era pentru toată lumea, având în vedere că atunci erau puse bazele unui sistem de invățământ.

Acum însă,

Conform https://bit.ly/3kwmOWf în România media de abandon școlar este de 16,4%, medie care a crescut mult mai mult o dată cu impunerea școlii online unor elevi care nu au resurse materiale necesare pentru a se modela pe noile cerințe. Din păcate, asta este realitatea în care trăim; realitate în care tânjim după digitalizarea sistemului și în care așteptăm ca toată lumea să o ducă bine. Uite aici apare problema: așteptăm. Văd în cei din generație cu mine două dorințe majoritare: o parte din ei își doresc să schimbe țara, iar ceilalți să plece cât de repede. Să sperăm că vom triumfa prima categorie.

Copilul avea un profil psihologic

Fiecare elev avea în carnetul său profilul lui psihologic. Acum e mare lucru să vedem psihologul școlii o dată în 4 ani. Dacă nu mai ești elev probabil nu mă vei mai crede, dar sunt cazuri suficiente în care adolescenții ajung să își facă rău singuri. Sigur, poate unii „pentru atenție”, cum s-ar zice; alții pentru că nu sunt ascultați; pentru că merg la școală și în loc să fie ajutați, sunt criticați și împovărați cu teme și lecții, multe irelevante.

Chiar conta ce meserie își dorește

Aici nu pot băga mână în foc; în carnetul unui elev din 1939 exista secțiunea unde scria la ce meserie visează, dar nu pot să spun câtă libertate avea.

Dar în 2020 avem oportunități nenumărate de exprimare liberă, cum spuneam că se dorește. Sunt atâtea organizații în care îți poți descoperi talentele și în care te poți dezvolta atât personal, cât și profesional.

Am sfătuit mereu colegii mai mici decât mine să fie întotdeauna deschiși față de toate oportunitățile noi, acestea definindu-le dezvoltarea. Acum sistemul ne dă mult mai multă libertate în ceea ce privește postura de elev; aspecte care au venit implicit o dată cu dezvoltarea societății și cu schimbarea cetățeanului în general; și aici te voi lăsa pe tine să tragi concluziile dacă e spre binele nostru sau nu.

Pe final,

Sunt prea multe lucruri de punctat ca să le includ aici; așa că te invit să aflii restul conținutului din carnetul unui elev din 1939 în acest video: https://www.facebook.com/watch/?v=383417616166075.

Nu pot spune că blamez sistemul, sunt conștientă că nu se poate schimba totul peste noapte. Fiecare parte are vina ei; din păcate, cea mai mare problemă, în perspectiva mea, e discrepanța semnificativă dintre generația profesorilor și cea a elevilor; acest subiect însă este de discutat pe altă dată.

Dacă ai o perspectivă diferită asupra vreunui punct din acest articol ori ai un alt subiect pe care ai vrea să îl dezbatem împreună; te invit cu drag să mă contactezi pe oricare din mijloacele de comunicare aflate în subsolul paginii.📲

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.